Prof. univ. dr. Caius-Codrut Sarafoleanu
Prof. Dr. Caius- Codruț Sarafoleanu este șeful Clinicii ORL și Chirurgie Cervico-facială și director al Centrului de excelență pentru patologia căilor respiratorii superioare din Spitalul „Sfânta Maria” București (CESITO) și al Centrului de Excelență în Chirurgia endoscopică ORL al UMF „Carol Davila” București. Este secretar general al Societății Române de Rinologie, fondator al acesteia în 2010, membru al Comitetului Director al Societății Europene de Rinologie, redactor șef al revistei „Romanian Journal of Rhinology”, indexată în BDI.
(partea a 2-a)
Continuare din numărul anterior
Vaccin în sfera ORL nu există în momentul acesta.
Se discută foarte mult de infecția cu virusul papilomului uman, arhicunoscutul HPV și, cu toții știm că în momentul în care va apărea un vaccin dedicat acestor infecții patologia ORL va suferi modificări importante, în sensul ameliorării și scăderii recidivelor, pentru că toate infecțiile cu HPV predispun la recidive foarte frecvente, expun pacientul la un număr foarte mare de intervenții chirurgicale în special în laringe dar și la nivelul nasului sau orofaringelui.
Până unde se poate merge în chirurgia de reconstrucție ORL, ținând cont de evoluția spectaculoasă a tehnologiilor chirurgicale endoscopice?
Reconstructiile în chirurgia ORL sunt parte a actului chirurgical extins, fie el endoscopic sau prin abord extern. De la reconstructia bazei craniului, acoperirea fistulelor de lichid cefalorahidian, lambourile vascularizate intranazale și pana la lambourile de muschi pectoral sau alte lambouri musculocutanate, toate tehnicile sunt dedicate refacerii organelor operate. Exista posibilitatea unor proteze sau epiteze care pot substitui parti ale fetei ce au fot rezecate (nas, pavilion auricular), la fel cum există proteze de lanț osicular în chirurgia reconstructivă a urechii medii.
Ce progrese s-au făcut în ultimele decenii în ceea ce privește protezarea în ORL?
Protezarea auditivă s-a perfecționat iar aparatele actuale răspund cerințelor societății moderne de performanță, fiabilitate, miniaturizare. Implantul cohlear redă societății mulți pacienți care în urmă cu 20 de ani frecventau școli de surdomuți sau erau izolați social și profesional. Programul național de screening auditiv universal la nou născuți promovat de colegii audiologi și susținut de Comisia de ORL a MS prezidată de subsemnatul, este un pas firesc și corect în identificarea de la naștere a copiilor cu surdități sau hipoacuzii. Implicit și evaluarea lor amănunțită în servicii de audiologie se face rapid și reabilitarea auditivă prin proteze implantabile sau tradiționale se poate face la timp.
Simțurile: auz, miros, gust, funcția vorbirii, simțul echilibrului, care toate aparțin de ORL, determină dezvoltarea copilului chiar din primele luni de viață, când vocea mamei și gustul - mirosul laptelui matern sunt primele contacte ale nou-născutului cu lumea extrauterină iar încercările de ridicare în poziție ortostatică sprijinit de marginea pătuțului reprezintă prima lui aventură în jungla vieții. În ce măsură aceste simțuri / funcții pot fi determinate la naștere și eventual corectate în caz de anomalie? Aceleași probleme se pun și pacienților foarte vârstnici, care își pierd treptat auzul, echilibrul.
Centrul de Excelență de la Clinica ORL Sfânta Maria, finanțat și implementat cu fonduri europene pentru dezvoltare infrastructură pentru cercetare, tocmai asta și-a propus și realizează. S-au dezvoltat laboratoare dedicate explorărilor audiologice și vestibulare (având în vedere procentul mare de pacienți cu hipoacuzii, amețeli și tulburări de echilibru și nu în ultimul rând îmbătrânirea senzorială, inclusiv cohleo vestibulară odată cu creșterea speranței de viață). De asemenea, abordăm patologia neurologică a laringelui (paralizii de origine neurologică, toxică sau postchirurgicală), explorarea funcțională a mirosului (de asemenea premieră națională în ORL), patologia somnului (sindroamele de apnee obstructivă în somn) și patologia deglutiției ”de la simptom la sindrom”. Și aici avem o prioritate națională referitoare la reabilitarea deglutiției prin proceduri de electrostimulare dedicate anumitor grupe musculare implicate, în funcție de patologie princeps. Primele rezultate (atât la olfacție cât și la deglutiție) le-am comunicat în reviste indexate și discuțiile pe aceste teme sunt fructuoase cu partenerii europeni care abordează aceste entități patologice.
Este o echipă tânără și ambițioasă, care face progrese în aceste domenii mai aride ale specialității ORL. Aceste teme de cercetare clinică din specialitate concordă și cu direcțiile de cercetare finanțate de UE și anume îmbătrânirea senzorială, patologia respiratorie în somn, tulburările senzoriale sau proteomica și genomica în cancerele ORL.
Diagnosticul acestor afecțiuni este posibil, în cazul olfacției și d.p.d.v. obiectiv, iar reabilitarea pacienților este posibilă cu anumite limite evident, în functie de patologie.
