Farmacist Carmen Ponoran
Problema cu stresul este legată de cantitatea acestuia şi de persistenţa în timp, căci stresul este o componentă necesară vieţii. Fără un grad de provocare, de imbold, de incitare la acţiune, viaţa ar stagna, totul ar deveni lâncezeală şi lenevie. Stresul devine o problemă când este continuu şi de intensitate mare sau când declanşează reacţii fizice intense, persistente.
În zilele noastre se consideră că peste 90% dintre boli sunt legate de stres, de faptul că nu reușim să realizăm un bun management al stresului.
Cum putem știi că stresul ne afectează deja sănătatea?
Efectele stresului ne sunt semnalate de către așa-zișii „hormoni ai fericirii”: serotonina, noradrenalina și dopamina.
Serotonina, numită și „ceasul organismului” este cea care este responsabilă de calitatea somnului şi de armonia ciclurilor veghe –somn. Primul semnal de alarmă al instalării unor efecte legate de stres, este în general lipsa unui somn odihnitor. Adormim greu, avem un somn agitat, ne trezim cu foarte mare greutate şi uneori mai epuizaţi decât înainte de a ne fi culcat.
Noradrenalina stabileşte nivelul energiei disponibile corpului la un moment dat şi datorită căreia ne simţim plini de energie. În situații generatoare de stres, crește concentrația de adrenalină în sânge, iar cantitatea de noradrenalină scade (ne simţim obosiţi, epuizaţi, fără vitalitate).
Dopamina reglează pragul rezistenţei la durere şi controlează centrul plăcerii din creier. În condiții de stres, cantitatea de dopamină din creier scade sub limita normală, crescând sensibilitatea la durere şi făcând ca activităţile care altă dată ne făceau plăcere, acum să ne fie indiferente.
Cortizolul, hormonul stresului
O concentrație crescută de cortizol în salivă dimineața denotă un nivel crescut al stresului. Atunci când stresul este de intensitate mare și se prelungește în timp, concentrația crescută de cortizol devine extrem de dăunatoare, cu acțiune asupra sistemului nervos central, ajungând să inhibe formarea de neuroni din celulele stem produse în creier – proces numit neurogeneză - precum și capacitatea neuronilor de a forma conexiuni – proces numit neuroplasticitate.
Cum afectează stresul diverse organe şi sisteme:
- Sistem nervos central – probleme mentale şi emoţionale, anxietate, depresie;
- Inimă – tulburări de ritm cardiac, crize anginoase;
- Musculatură – tensiune musculară dureroasă;
- Tract digestiv – gastrită, ulcer gastric sau duodenal, colită ulcerativă şi colon iritabil;
- Organe de reproducere – infertilitate, tulburări menstruale sau chiar lipsa ciclului menstrual la femei, impotenţă şi ejaculare precoce la bărbaţi;
- Păr – pierderea părului cu calviţie;
- Vezică urinară – incontinenţă, enurezis,
ETC...
ANXIN – pentru managementul anxietăţii şi al stresului cotidian
Prima opţiune în stări generate de stres este bine să fie o terapie naturală.
Pentru a reduce simptomele cauzate de stări anxioase, de agitaţie, nervozitate, oboseală, iritabilitate, vă propunem o cură cu Anxin, preparat natural ce îmbunătăţeşte capacitatea de relaxare şi de management al stresului cotidian, reducând stresul şi anxietatea într-o manieră blândă, printr-un mecanism similar celui fiziologic, de unde şi lipsa reacţiilor adverse.
Nu alterează funcţiile cognitive, chiar după un tratament de lungă durată. De asemenea, poate îmbunătăţi calitatea somnului în insomniile cauzate de stări anxioase.
La adulţi şi copii peste 14 ani, Anxin se administrează câte o capsulă de 2 ori pe zi, înainte de masă. A doua administrare din zi se poate face seara, înainte de culcare, pentru cei care suferă de insomnie de origine nervoasă.
