Este această statistică peste media înregistrată în ţările din restul Europei? Care sunt principalele cauze ale acestui grad de incidenţă crescut la nivel naţional? Cât de corect conştientizează românii riscurile acestei afecţiuni?
Din păcate nu toţi românii înţeleg ce înseamnă să ai constant tensiunea arterială crescută şi la ce riscuri se expune persoana respectivă având o boală care rareori este simptomatică până apar complicaţiile. Iar acestea pot fi foarte severe, de ex. accident vascular cerebral, infarct de miocard, insuficienţă cardiacă sau renală. Aceste complicaţii apar în jurul vârstei de 50 ani dacă bolnavul respectiv nu a urmat CONSTANT un tratament corect. Prin eforturile medicilor şi asistenţilor medicali, numărul celor care conştientizează riscurile acestei afecţiuni începe să crească. Astfel, conform studiului SEPHAR realizat de către Societatea Română de Hipertensiune, în 2012, 69 % dintre românii hipertensivi ştiu ce înseamnă să ai Hipertensiune Arterială comparativ cu 49% în 2007.
Aţi continuat şi în acest an campania naţională „Viteza ucide...nu numai în trafic. Controlează-ţi tensiunea arterială!”. Ce rezultate aţi înregistrat până acum?
Campania naţională "Viteza ucide...nu numai în trafic.Controlează-ţi tensiunea arterială" s-a dovedit o iniţiativă foarte bună dacă judecăm după numărul mare de participanţi (între 600 şi 1000/ediţie) fie că a fost organizată în Bucureşti, Iaşi sau alte oraşe. Dar mai important decât numărul mare de participanţi mi se pare a fi faptul că au simţit nevoia să-şi măsoare TA şi vâstnici şi tineri, şi femei şi bărbaţi.
Prevalenţa Hipertensiunii a fost astfel similară cu cea înregistrată la nivel naţional, adică în jur de 41%. Ce sugerează această participare largă a populaţiei la o astfel de campanie? O asistenţă primară încă deficitară. Tocmai de aceea o vom continua în 20 şi 21 septembrie cu ocazia Congresului Naţional de Hipertensiune.
În presa de specialitate, printre principalele căi de prevenţie ale hipertensiunii arteriale sunt nominalizate adoptarea unor măsuri adminstrative, politice şi sociale coerente.
Ce progrese aţi înregistrat în acest sens până acum, din poziţia de preşedinte al Societăţii Române de Hipertensiune? Care sunt următoarele măsuri pe care le vizaţi în viitorul apropiat?
Deocamdată sprijinul autorităţilor este destul de firav dar este un început şi noi suntem perseverenţi. De ex Administraţia spitatelor a susţinut campania naţională de diagnosticare a HTA, Ministerul Sănătăţii elaborează programe de prevenţie a bolilor cardiovasculare. Aşteptăm însă mult mai mult din partea factorilor decizionali în promovarea măsurilor care pot conduce la reducerea mortalităţii cardiovasculare în România. Adică introducerea în şcoală a orelor de sport şi a celor de educaţie sanitară, implementarea prevederilor legale de interzicere a fumatului în locurile publice, reducerea sării din alimente prin înţelegere cu producătorii, etc. Numai împreună, Societăţi ştiinţifice şi Ministerele de resort (Sănătate, Educaţie şi Agicultură) poate vom reuşi.
