Colonoscopia este metoda care explorează endo-luminal, în imagine reală, zona anală, rectul, sigmoidul, descendentul, transversul, colonul ascendent, cecul şi valva ileo-cecală. De rutină, se poate explora şi ultima ansă ileală.
Ca şi endoscopia tubului digestiv superior, colonoscopia are scopul de a diagnostica, dar şi unul terapeutic: biopsierea, coloraţiile intracavitale, polipectomia, hemostaza leziunilor sângerânde, mucosectomia, dilataţiile stenozelor, inserţia de stenturi în obstrucţiile critice cu ocluzie intestinală etc.
Ca orice explorare endoscopică, colonoscopia are o rată mare de eficienţă diagnostică, peste 95 %. în plus dezvoltarea conceptului de screening (prevenire) al cancerului colonic a dat o magnitudine nouă acestei explorări, mai ales pentru procedurile care trebuie aplicate în condiţii de ambulator.
Înainte de procedură, medicul endoscopist vă va explica în detaliu procedura. Este vorba despre o explorare foarte detaliată a intestinului gros, începând de la nivelul rectului şi până la intestinul subtire, cu ajutorul unui aparat sub forma de tub flexibil şi subţire (cca 10mm grosime) numit endoscop (colonoscop), dotat cu cu o sursă de lumină şi o cameră de luat vederi minusculă, care transmite imagini din interiorul intestinului către un monitor şi unde acestea se vizualizează şi înregistrează pe DVD.
Cum mă pregătesc pentru această procedură ?
Pregătirea începe de obicei în ziua precedentă explorării. Pregătirea presupune o perioadă de post alimentar care variază în funcţie de ora la care se va efectua explorarea; în medie, perioada de post alimentar ar trebui să fie de cca 20-24h. De asemenea, în acest interval, pregătirea presupune ingestia unei soluţii care să cureţe intestinul de materiile fecale, în scopul de a exista o vizibilitate optimă în cursul examinării.
La ce foloseşte colonoscopia (indicaţii curente)
Cu ajutorul colonoscopiei se pot identifica leziuni ale colonului. De obicei, această explorare se efectuează în urmatoarele situaţii clinice:
• prezenţa sângelui în materiile fecale (hematochezis);
• tulburari de transit intestinal persistente (constipaţie, diaree şi mai ales alternanţă între constipaţie şi diaree);
• dureri abdominale de cauză neprecizată, mai ales la persoanele peste 45 ani;
• istoric familial de cancere colonice sau de tub digestiv;
• istoric familial de polipi colonici;
• unele analize de laborator modificate, de cauză incertă (sideremie/fier în sânge scazută, teste de inflamaţie modificate, VSH, fibrinogen, CRP crescute);
• markeri tumorali cu valoare peste normal (CEA, CA 19-9);
• screening (la pacienţi fără simptome, în scopul prevenţiei sau descoperirii precoce a unui posibil cancer colonic respectiv polipi colonici).
În foarte multe state occcidentale, colonoscopia screening după vârsta de 40-45 ani a intrat în practica curentă, deoarece, în urma unor studii statistice extensive, s-a ajuns la concluzia că aceasta este cea mai bună metodă de prevenire a cancerului colo-rectal – prin identificarea şi rezectarea polipilor colonici din care ia naştere cancerul.
