Interviu Prof. Dr. Cătălina Tudose Preşedinte Societatea Română Alzheimer
Ce măsuri ar putea fi luate în sistemul public de sănătate din România pentru determinarea precoce a bolii Alzheimer?
Îmi pare rău să mă aflu în situaţia dificilă de a repeat deja de un număr de ani faptul că, în România ar trebui în primul rand adoptată o strategie în privinţa demenţei, guvernul trebuie să elaboreze un Plan Naţional pentru această maladie, aşa cum a făcut în acest an guvernul Bulgariei, de exemplu.
Nu se poate lua nici o măsură la nivelul sistemului public de sănătate fără un interes politic şi, evident, o decizie politică.
Cu toţii ştim şi nu avem nevoie de studii şi dovezi în acest sens, că pentru un diagnostic precoce ar fi necesare: înfiinţarea de centre de diagnostic, constituirea de echipe multidisciplinare cu expertiză profesională adecvată, implicarea medicului de familie în identificarea cât mai precoce a cazurilor de demenţă, informarea publicului larg cu privire la tulburările neurocognitive.
Cum poate sistemul de asigurări de sănătate să sprijine mai eficient îngrijirea bolnavilor cu Alzheimer?
Prin recunoaşterea procedurilor şi serviciilor pe care ar trebui să le efectueze medicii de familie, pe de o parte şi, pe de altă parte, neuropsihologii şi medicii specialişti la nivelul centrelor de memorie (care desigur, ar trebui mai întâi să existe). Acest lucru presupune în primul rând recunoaşterea nevoii de diagnostic precoce pentru tulburările neurocognitive, recunoaşterea competenţelor profesioniştilor şi respective plata adecvată a acestora.
De asemenea, educaţia populaţiei, pentru a se adresa specialiştilor la timpul potrivit este şi ea importantă. Totul este însă să aibă cui să se adreseze.
Societatea Română Alzheimer împreună cu Alianţa Naţională Alzheimer au lansat în 2014 Strategia şi Planul Naţional de acţiuni pe perioada 2014 - 2020. În cadrul acestei strategii, ce acţiuni au fost întreprinse în 2014 şi ce aveţi prevăzut pentru 2015?
Societatea Română Alzheimer şi membriiAlianţei Alzheimer au elaborate deja de anul trecut un Proiect de StrategieNaţională, înaintat tuturor autorităţilor. Noi am încercat să oferim soluţii şi ne-am declarat disponibilitatea de aparticipa la aceste demersuri. Nu am primit nici un fel de răspuns din partea nici unuia dintre ministerele implicate. Sigur în ţara noastră s-au petrecut tot felul de evenimente politice care par să domine preocupările conducătorilor. Sănătatea mintală şi problemele vârstinicilor nu par, din păcate, să se numere printer ele.
Totuşi, avem în continuare speranţa că acest pas va fi făcut; Ministerul Sănătăţii a părut sensibilizat la această problematică în ultimele luni, răspunzând solicitărilor europene din cadrul programului EU Joint Action prin implicare directă.
Dar, pentru elaborarea unui Plan Naţional pentru Demenţă este necesară o Hotărâre de Guvern, care să prevadă înfiinţarea unui Comitet Interministerial, format din reprezentanţii tuturor ministerelor implicate. Acest grup, din care trebuie neapărat să facă parte şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale, ale organizaţiilor nonguvernamentale care reprezintă interesele şi drepturile pacienţilor, bazat pe un Subcomitet de strategie, est ecel care va stabili grupuri de lucru cu obiective precise.
În contextual avantajelor pe care noile tehnologii le oferă şi a cercetărilor întreprinse de către oamenii de ştiinţă din domeniul medicinei, credeţi că, anul 2015 ar putea să fie anul care oferă o speranţă celor care au fost diagnosticaţi cu această maladie? Ţinând cont şi de rezultatul descoperirii de către cercetătorii de la Universitatea Stanford School of Medicine privind faptul că sistemul imunitar al creierului poate combate boala Alzheimer prin blocarea proteinei numita EP2, care împiedică celulele care ar trebui să cureţe creierul de bacterii, virusuri şi alţi microbe periculoşi să funcţioneze eficient).
Fără îndoială este o descoperire foarte importantă, care va permite noi abordări terapeutice. Boala Alzheimer este însă o afecţiune cu mecanisme foarte complexe, nu cred că putem fi încă atât de optimişti.
Aveţi în vedere un program de conştientizare a populaţiei privind factorii de risc care pot conduce la declanşarea bolii Alzheimer şi de educare în prevenirea acesteia?
Desigur, prin mijloacele de care dispune, Societatea Română Alzheimer va difuza informaţii privitoare la factorii de risc pentru demenţa din boala Alzheimer (seminarii, conferinte, site-ul societăţii, cursuri etc.). Nu dispunem însă de fonduri pentru un program intensiv de conştientizare a populaţiei la nivel naţional, El ar putea reprezenta însă unul din primele obiective de îndeplinit în cadrul Planului Naţional pentruDemenţă.
Luând în considerare faptul că testarea memoriei poate conduce la descoperirea timpurie a unor afecţiuni grave, precum boala Alzheimer, aveţi în vedere introducerea unor asemenea teste în cadrul controalelor medicale obligatorii periodice, pentru categoriile de pacienţi cu risc crescut?
Societatea Română Alzheimer nu poate impune efectuarea de controale medicale obligatorii la niciun nivel.
Noi, desigur, le recomandăm, iar evaluările neurocognitive nu sunt simple teste, standardizate, ele presupun investigaţii complexe, individualizate, efectuate de profesionişti înalt calificaţi în domeniu.
