Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, medic primar neurolog, Preşedinte de Onoare al Societăţii de Neurologie din România, şeful Clinicii de Neurologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureştide
Pentru ce afecţiuni au fost făcute cele mai mari progrese în domeniul terapiilor între toate bolile neurologice, în ultimii ani?
Aş menţiona bolile neuro-vasculare. În accidentele vasculare cerebrale, mai ales în terapia acută a accidentelor vasculare cerebrale, s-au făcut progrese spectaculoase. În ultima vreme începem chiar să avem şi sprijinul Ministerului Sănătăţii în încercarea noastră de a implementa mai mult, pentru că deja în unele clinici folosim o serie de proceduri terapeutice noi. Un alt domeniu este cel al sclerozei multiple. În urmă cu 20 de ani, la începutul anilor ‘90, scleroza multiplă era socotită o boală fără nici o şansă.
Un pacient cu scleroză multiplă putea fi folosit ca placebo pentru studiul oricărei boli neurologice. Astăzi nu este etic să se mai accepte un studiu în care să fie incluşi pacienţi cu scleroză multiplă care să primească placebo. Medicaţia imuno-modulatoare, care este în plină dezvoltare – deşi nu vindecă boala şi, de altfel, nici una dintre bolile neurologice cronice în momentul de faţă nu are tratament de vindecare – a modificat şi poate modifica spectaculos evoluţia naturală a bolii, încât această boală, care este cea mai invalidantă afecţiune a bolnavului tânăr, să permită celor care, din nefericire, o au, să-şi continue activitatea pentru foarte mulţi ani de zile, uneori pe toată durata vieţii, fără ca dizabilităţile pe care le generează această boală să fie atât de mari. Sunt apoi o serie de alte boli, precum boala Parkinson, în care s-au făcut progrese enorme în dezvoltarea terapiei, în primul rând medicamentoase, dar şi chirurgicale. Mă refer aici la stimularea cerebrală profundă. E adevărat, rămân în continuare tratamente simptomatice, dar cu un impact teribil de important în calitatea vieţii pacienţilor, în posibilitatea acestora de a-şi desfăşura activitatea în condiţii aproape normale ca şi populaţia de aceeaşi vârstă. În epilepsie s-au realizat progrese spectaculoase, din păcate doar în domeniul controlului crizelor epileptice. Nici aici nu avem un tratament curativ, dar există progrese foarte spectaculoase legate de terapiile intervenţionale, terapiile chirurgicale funcţionale, care încep să fie şi la noi în ţară folosite astăzi la pacienţii cu epilepsie rezistentă la tratament.
Care sunt principalele tendinţe din domeniul neurologiei la nivel mondial?
Cel mai important domeniu şi cel mai nou în neuro-ştiinţele clinice şi fundamentale este cel al cunoaşterii structurilor funcţionale intime ale creierului nostru, respectiv identificarea reţelelor neuronale şi a specificităţii acestor reţele neuronale. În creierul nostru, activitatea normală se realizează prin interconectarea – cum nici un calculator făcut de mâna omului nu poate s-o facă – a unui număr enorm de circuite, deci creierul nostru este un imens circuit de circuite. Ei bine, aceste circuite încep să fie astăzi cunoscute, cu specificitatea lor, cu modul în care funcţionează şi se interconectează. Aceste cunoştinţe, pe care le deţinem astăzi datorită tehnicilor noi, funcţionale, de imagistică cerebrală, formează un domeniu nou: conectomica. La nivel de cercetare este domeniul care urmează în timp genomicii, iar proiectele de cercetare legate de conectomică reprezintă principala prioritate astăzi în lume, atât în SUA, cât şi în Europa. Al doilea domeniu este continuarea şi aplicarea practică a cunoştinţelor pe care ştiinţa le-a dobândit din înţelegerea genomicii, a genomului uman, a modului în care funcţionează mecanismele genetice în particular, în cazul nostru legat de afecţiunile neurologice, ceea ce începe astăzi să permită identificarea chiar a unor soluţii terapeutice care să corecteze consecinţele acestor gene patologice. Un alt domeniu foarte important este cel al înţelegerii fizio-patologiei bolilor neurologice, fizio-patologiei intime la nivel celular şi molecular a fenomenelor inflamatorii, degenerative, vasculare, metabolice, care se întrepătrund şi care sunt la baza poate a celor mai multe dintre afecţiunile neurologice cu care ne confruntăm.
Acestea ar fi cele trei domenii majore, care ne aduc un plus de cunoştinţe din care sperăm să progresăm atât în posibilităţile de diagnostic, cât mai ales în cele de ordin terapeutic.
Toader adina
Pentru boala charchoot marie tip 1 se poate face ceva,pentru a ma putea deplasa din nou? multumesc
May 22, 2015, 5:09 p.m.Saptamana Medicala Administrator
Sunati la spital, cereti sectia neurologie, Conf. dr. Tiu Cristina, dumneaei coordoneaza programul national de scleroza in placi. Solicitati o programare la consult si va va spune ce este de facut. Tel. 021/318.05.22, int. 280, 380, 480, 444 (asistent şef)
May 22, 2015, 6:15 p.m.dorina
dr Bajenaru O spunea nu de mult ca \r\n\r\n " medicii trebuie sa aiba onestitatea de \r\na-si cunoaste limitele competentei profesionale "\r\n\r\nda asa ar trebui sa fie ! \r\n\r\ncum este posibil ca un neurolog cu pretentii ( prof de Simu Mihaela ) sa puna un dg. corect dupa 7 ani ?\r\n7 ani SM ,,,,, APOI NMO-DEVIC .\r\ntratamentele administrate ,interferon beta 1b 5 ani si tysabri 16 luni ,,,,EXACERBEAZA NMO SI SANT DAUNATOARE .\r\n\r\ncompetenta si onestitate NU \r\nindolenta si nepasare DA !!
Oct. 20, 2015, 2:40 p.m.Toth Maria
Buna ziua am distonie mioclonica sunt disperata imi doresc sa fiu ca altii oamenii ma poate ajuta injectia toxibotulinica va rog am 26 de ani si numai suport sa ies asa in.lume sa se uite ciudat????va implor raspunde ti mi
Nov. 13, 2015, 11:39 p.m.Toth Maria
S au exista orice altceva care ma poate ajuta in privinta asta atata de activa eram acum de 2 ani parca numai sunt eu va rog spuneti.mi domnul doctor ma poate ajuta????
Nov. 13, 2015, 11:43 p.m.Elena
Buna ziua am fost diagnosticata cu leziuni multiple demielinizante in cadrul SM , cerebrale si medulare cervico toracale ,spunetim va rog cu cine sa iau legatura pentru un tratament?
May 24, 2017, 6:33 p.m.