Ayurveda şi detoxifierea
Aerul inspirat în fiecare zi, apa de la robinet, alimentele înţesate de aditivi consumate la masă sunt purtătoare de toxine, care se acumulează în organism şi generează, în timp, alergii cronice, depresia sistemului imunitar şi reproducător, diferite tipuri de cancer şi alte afecţiuni cărora medicina modernă încă le mai caută leacul.
În Ayurveda (medicina tradiţională indiană), conceptul de detoxifiere stă la baza tratamentului oricărei afecţiuni, mai ales a celor cronice, pornind de la faptul că un organism se poate vindeca doar după eliminarea toxinelor acumulate, sporind astfel eficienţa medicaţiei administrate ulterior detoxifierii.
Metodele ayurvedice de detoxifiere includ atât administrarea internă a unor preparate naturale, cât şi aplicarea unor proceduri diverse, care realizează o curăţare drastică a organismului.
Aceste proceduri sunt reunite sub denumirea generică de panchakarma, termen care în sanskrită se traduce prin „5 căi”, adică cinci modalităţi de detoxifiere:
• oleaţie internă (administrarea internă de uleiuri medicinale) şi externă (masaj), prin care se elimină toxinele de tip „vata” de la nivelul sistemului nervos şi al pielii; aici se poate vorbi şi de o procedură specială numită shirodhara utilizată în cazuri de insomnii, migrene, depresii etc., în cadrul căreia se toarnă un fir subţire de ulei pe fruntea pacientului, însoţit de un masaj local uşor;
• vaman - voma provocată, prin care se elimină toxinele de tip “kapha” din organism, în special de la nivelul aparatului respirator;
• virechana – purgaţia, prin care se elimină excesul de „pitta” din ficat şi din vezica biliară;
• vasti - clisma, prin care se elimină excesul din toate cele trei doshe; • nasya - curăţarea cavităţii nazale, elimină excesul de „kapha” din zona capului şi a gâtului.
*Vata, pitta, kapha sunt cele trei doshe - energii metabolice - care, conform Ayurveda, se găsesc în toate organismele vii. Echilibrul acestor doshe este esenţial pentru menţinerea stării de sănătate.
Împreună cu aceste proceduri sau ca medicaţie individuală se administrează o serie de plante cu acţiune detoxifiantă, de neutralizare a radicalilor liberi.
O plantă purificatoare: NEEM
Una dintre plantele cele mai utilizate în acest scop este Neemul. Istoria arbustului Azadirachta indica - cunoscut sub denumirea de Neem -, este strâns legată de istoria poporului indian, care l-a slăvit întotdeauna ca pe un simbol al sănătăţii. Drept urmare, unele localităţi din India au încă silaba „neem” în componenţa numelui.
Neem, sau liliacul indian, are proprietăţi de purificare a aerului, iar sub coroana lui, vara, temperatura este cu 10ºC mai scăzută decât în restul atmosferei. Este un arbust cu frunze verzi, de la care se folosesc toate părţile plantei: frunze, flori, seminţe, fructe, rădăcină, scoarţă. Toate părţile plantei prezintă proprietăţi terapeutice. Principalii constituenţi cu acţiune terapeutică sunt triterpenele - substanţe care conferă extractului un gust amar foarte puternic.
În decursul timpului, liliacul indian a fost ţinta multor studii ştiinţifice, care au demonstrat că extractul din această plantă prezintă următoarele proprietăţi: analgezică, antipiretică şi antiinflamatoare, antimicrobiană (extractul de Neem are acţiune antibacteriană pe germeni gram-pozitivi şi gram-negativi, inclusiv pe Mycobacter tuberculosis, iar in vitro acţionează asupra Vibrio cholerae, Klebsiella pneumoniae, Streptococcus mutans, Streptococcus faecalis, pe micobacterii), antifungică (include speciile de Candida, Tricophyton, Epidermophyton, Microsporum, Trichosporon, Geotricum), antivirală (pe Vaccinia, pe virusul rujeolic, pe Coxsackie), antimalarică, antioxidantă (se manifestă prin scăderea activităţii lipooxigenazei şi a peroxidării lipidelor), hepatoprotectoare (scade nivelurile crescute de ALT şi AST, enzime-indicatori ai afecţiunilor hepatice), imunostimulatoare (se manifestă prin creşterea nivelurilor de IgG şi IgM şi prin stimularea mecanismelor imune mediate celular), hipoglicemiantă (scade glicemia şi previne hiperglicemia indusă de adrenalină sau de glucoză), antiulceroasă (are efect de reducere a acidităţii şi de stimulare a secreţiei de mucus).
Printre alte acţiuni se numără cele: antihelmintice, laxative, hipotensive, anxiolitice, diuretice, antispastice, spermicide.
Este folosit ca insecticid natural pentru culturile organice din toată lumea. Se utilizează şi extern, în diferite preparate, pentru acnee, furunculoze, infecţii ale pielii. Intră în compoziţia unor şampoane împotriva mătreţii.
Nu se administrează la femei gravide sau care alăptează şi la copii cu stări febrile (conţine compuşi asemănători acidului acetil salicilic – risc de sindrom Reye).
Dieta de detoxifiere
Nici un tratament de detoxifiere nu este complet dacă nu se respectă şi câteva reguli comune de dietă. Găsiţi mai jos câteva recomandări ayurvedice cu privire la aceasta:
• se evită alimentele care intoxică organismul (fast-food, conserve, aditivi)
• se mănâncă legume, fructe, supe şi regim în funcţie de dosha
• apă caldă multă
• ore de somn suficiente, între 10 pm-6 am
• exerciţii zilnice
• masaj zilnic
• mese regulate, se aşteaptă câteva minute înainte şi după începerea mesei, se mănâncă pentru a satisface doar ¾ din apetit.
Farmacist Irina Lupaşcu 0740/104363
