62
None

Retenția de urină la femei

Retenția urinară apare foarte frecvent la bărbați, fiind însoțită de simptome urinare preponderent de evacuare, cum ar fi  modificări ale calibrului jetului urinar, întreruperea acestuia, efort în timpul micțiunii, senzație de evacuare incompletă a urinii din vezică, ezitare, dificultate sau întârzierea inițierii micțiunii.

În cazul femeilor, retenția de urină cronică completă, incompletă sau cea acută este o afecțiune cu o incidență de 10 ori mai scăzută comparativ cu bărbații (7:100.000/an), însă nediagnosticată și netratată la timp poate determina complicații semnificative (infecții urinare recidivante, litiază vezicală, diverticuli vezicali, pielonefrită de reflux, ureterohidronefroză și afectarea aparatului urinar superior cu scăderea funcției renale).
Retenția urinară la femei este uneori greu sau târziu diagnosticată, astfel de multe ori este necesară extinderea investigațiilor din sfera urologică spre sfera ginecologică și neurologică.
Una din cele mai importante cauze pare să fie îmbâtrînirea vezicii, scăderea contracției detrusoriene datorită schimbărilor structurale survenite, a distrucției miocitelor respectiv tulburărilor de vascularizație la nivelul micului bazin .
Considerăm că este foarte importantă stabilirea unui diagnostic corect cât mai precoce, pentru că tulburările micționale incorect diagnosticate  și tratate în copilărie vor constitui viitoarea suferință a adultului. În acest context identificarea cauzei retenției urinare și stabilirea unui plan de tratament privind atât cauza retenției urinare cât și ameliorarea simptomelor sunt prioritare.

Algoritmul de diagnostic este următorul:

  • anamneză (identificarea factorilor ce influenţează micțiunea, afecțiuni cronice, tulburări senzoriale, eventualele infecţii urinare precedente, tratament medicamentos actual, intervenţii chirurgicale, numărul şi modul naşterii etc.)
  • intensitatea şi durata simptomelor, utilizarea unui calendar micțional
  • examen obiectiv, local (inclusiv examinarea reflexelor, test de stres, la tuse etc.)
  • analize de laborator (funcția renală, infecții urinare asociate)
  • examinări imagistice, ecografie abdomino-pelvină (inclusiv rezidiul postmicțional), la nevoie urografie, CT, uretrocistografie, scintigrafie renală dinamică etc.

Cauzele retenției urinare pot fi:

  • Urinare: afecțiuni ale vezicii urinare (traumatisme vezicale, vezica neurologică) sau obstrucții subvezicale (uretrite, stricturi uretrale, stenoză de meat uretral extern, polip de meat uretral, etc)
  • Extraurinare: afecțiuni ginecologice (fibrom uterin, prolaps uterin, cistocel, cistorectocel, etc), boli neurologice (Boala Parkinson, scleroza în plăci, neuropatia diabetică, leziuni medulare, atac vascular cerebral, atrofie multisistemică, etc.), intervenții chirurgicale la nivelul micului bazin, traumatisme medulo-rahidiene.

Comentarii


Pentru a putea preveni atacurile de securitate de tip spam, avem nevoie să stocăm datele pe care le-ați introdus și ip-ul dumneavoastră în baza de date. Aceste date nu vor fi folosite în alte scopuri decat prevenirea atacurilor. Sunteți de acord să stocăm aceste date ?
Notă : Comentariile pot fi adăugate doar în cazul în care v-ați dat acordul pentru stocarea datelor

Introduceti textul din imagine
captcha