Dr. Mioriţa Toader
Corpii străini se inclavează la nivelul faringelui fie datorită volumului lor mare, fie pentru că sunt ascuţiţi. Astfel, ei se fixează în pereţii musculofibroşi faringieni sau în conglomeratele de ţesut limfoid bogat de la acest nivel.
Inclavarea corpilor străini la nivel faringian este favorizată de anfractuozităţile faringelui şi de contracţiile spastice ale bogatei sale musculaturi, chiar de contracţiile fiziologice ale musculaturii faringiene care comprimă bolul alimentar în timpul deglutiţiei.
La nivelul orofaringelui, mai frecvent în amigdala palatină, se fixează corpii străini alimentari (oase de peşte cel mai frecvent, sau oase de pasăre etc.) sau nealimentari (ciob de sticlă, plastic, spice de graminee, ac cu gămălie, cui, sârmă, fragment de scobitoare, fragment de jucărie etc.).
În hipofaringe se pot fixa corpi străini ascuţiţi, dintre cei amintiţi, sau, la nivelul şanţurilor piriforme, repliurilor aritenoepiglotice, amigdalei linguale, se mai pot fixa sâmburi de fructe, fragmente fructe, legume, oase, fragmente mai mari jucării etc.
Simptomatologia în cazul corpilor străini ascuţiţi şi a celor voluminoşi este deosebit de pronunţată, şi se manifestă după caz prin senzaţie de durere, sialoree, înţepătură accentuată la deglutiţie, mai ales la deglutiţia în gol, în cazul corpilor străini ascuţiţi şi prin disfagie sau disfonie, dispnee, tuse în cazul celor voluminoşi de la nivelul hipofaringelui.
Corpii străini rinofaringieni sunt mai rari. Fixarea lor la acest nivel se face urmare a unui efort de vomă declanşat de un corp străin hipofaringian voluminos sau vomă de alte cauze.
În alte situaţii corpul străin mai poate ajunge în cavum prin migrarea, împingerea sa de la nivelul foselor nazale. Fixarea la acest nivel se face datorită volumului mare, datorită asperităţilor sau datorită spasmelor supraadăugate de la nivelul cavumului.
Cauze
Dintre cauzele care duc la inclavarea corpilor străini la nivel faringian, amintim: tusea spastică, râsul, strănutul, scăderea sensibilităţii faringelui din timpul somnului narcotic, somnului fiziologic sau în paraliziile faringelui.
Din punct de vedere al formelor anatomoclinice (după nivelul la care se pot localiza) există corpi străini ai rinofaringelui, ai bucofaringelui, ai hipofaringelui și perifaringieni.
În toate cele trei (rino, buco, hipofaringieni) cazuri de corpi străini, există riscul căderii acestora la nivelul căilor respiratorii (laringe,trahee) cu agravarea bruscă a stării generale şi cu necesitatea unei intervenţii rapide de extragere a corpului străin.
1.Corpii străini ai rinofaringelui Corpii străini rinofaringieni sunt cei mai rar întâlniţi. Aceştia se opresc la acest nivel fie urmare a împingerii sau a migrării lor de la nivelul foselor nazale sau a bucofaringelui sau în momentul unei deglutiţii dificile la un copil care are o pareză sau o insuficienţă velopalatină. Frecvent pot fi urmare a efortului de vomă din diverse cauze.
Simptomatologia este aceea a unei obstrucţii nazale, funcţie de mărimea corpului străin, mai mult sau mai puţin accentuată. Copilul stă cu gura deschisă, respiră pe gură, vorbeşte nazonat, are o respiraţie foarte urât mirositoare sau chiar tuse, rinoree purulentă anterioară uni sau bilaterală, sau rinoree purulentă cu drenaj posterior.
Această simptomatologie o întâlnim în orice obstrucţie a foselor nazale şi a cavumului.
Corpul străin este pus în evidenţă prin rinofaringoscopie sau rinoscopie posterioară.
2. Corpii străini ai bucofaringelui Sunt cel mai frecvent întâlniţi şi mai facil de diagnosticat. Inclavarea lor are loc cel mai adesea la nivelul amigdalei palatine (oase, spice de graminee, etc.) sau între pilierul anterior şi amigdala palatină, mai rar se pot inclava la nivelul vălului palatin sau la nivelul peretelui posterior faringian.
Simptomatologia este reprezentată adesea de senzaţie de durere şi înţepătură, accentuată în momentul deglutiţiei.
Evidenţierea corpului străin se face urmare a datelor anamnestice, printr-un extrem de atent examen bucofaringoscopic.
3. Corpii străini ai hipofaringelui Aceştia sunt mai greu de diagnosticat datorită sediului inclavării
Ca manifestări clinice pot fi tulburări respiratorii sau tulburări de deglutiţie, după locul inclavării corpului străin.
Corpii străini hipofaringieni pot fi: oase de diferite mărimi şi forme, fragmente de sticlă, fragmente de porţelan, monede, bile, ace, fragmente jucării etc.
Evidenţierea corpului străin se face prin examinarea hipofaringelui, ce poate evidenţia corpul străin uneori cu multă dificultate.
4. Corpii străini perifaringieni În anumite situaţii corpii străini ascuţiţi pot să străbată pereţii faringieni şi să se localizeze la nivelul ţesutului celular perifaringian. Există cazuri de corp străin faringian migrat, care a ajuns în orbită.
Indiferent de sediul corpilor străini de la nivelul faringelui, în vederea stabilirii unui diagnostic corect, se face în primul rând o anamneză corectă, completă, un examen foarte atent, minuţios, bazat pe simptomatologie şi la nevoie un examen radiologic în incidenţe diferite.
Pentru a nu trece peste un diagnostic de corp străin faringian, se poate face o explorare a tuturor etajelor faringiene sub anestezie generală cu microscopul chirurgical.
Tratamentul Evidenţierea corpului străin faringian este foarte importantă. După punerea sa în evidenţă se recurge la extragerea cât mai repede posibil, sub controlul vederii, eventual sub anestezie generală şi cu ajutorul unui sistem optic măritor, lupă sau microscop chirurgical, cu instrumente speciale pentru fiecare etaj faringian sau chiar pentru fiecare tip de corp străin în parte.
Pentru situaţiile în care corpul străin a străbătut pereţii faringieni şi este localizat la nivelul ţesuturilor din vecinătate sau la distanţă, se recurge la extracţia pe cale chirurgicală, dar numai după localizarea cu precizie şi obligatoriu sub anestezie generală. Ulterior copilul este pus sub tratament antibioterapic şi antiinflamator intravenos de protecţie.
