Prof. Dr. Mircea Cinteză
Hipertensiunea arterială este cea mai răspândită boală a omenirii. Se poate afirma că, după 65 ani, două treimi dintre oameni fac hipertensiune arterială (HTA). Această boală nu are o cauză, medicii o numesc o boală primară – este felul de a fi al rasei umane. Dar, netratată, hipertrensiunea arterială roade vasele și reduce durata de viață, provocând accidente cardiovasculare, fie ele cardiace sau cerebrale.
Problema, de-a lungul anilor a fost cum și cât de mult este necesar să scădem valorile în hipertensiunea arterial? Care este ținta terapeutică până la care trebuie scăzută tensiunea?
Prin anii 2007 - 2009, Societatea Europeană de Cardiologie și Societatea Europeană de HTA considerau că în anumite condiții la bolnavii diabetici, la bolnavii cu insuficiență renală, ținta terapeutică trebuie să fie de sub 130 mmHg maxima și 80 mmHg sau chiar mai puțin, în condițiile existenței uneia sau a ambelor afecțiuni.
Pentru cei cu rinichii buni și fără diabet, ținta tensiunii arteriale maxime era de 140 cu 90 mmHg. În ghidul revăzut din 2013, Societatea Europeană de Cardiologie considera că pentru toți adulții,inclusiv cei exceptați înainte, ținta de tratament trebuie să fie 140 cu 90 mmHG deci, tensiunea să nu depășească aceste limite sub tratament, cu o excepție, 140 cu 85 mmHG la diabetici.
În aceiași ani, alte societăți științifice în special cele nord-americane indicau aceeași limită de 140 cu 90 mmHg ca țintă terapeutică.
Mai târziu, un studiu comandat de guvernul American în 2015, a demonstrat că scăderea tensiunii sub 120 cu 80 mmHg duce la mai puține accidente majore, adică infarct sau accident vascular cerebral și o mortalitate mai redusă decât dacă tensiunea este doar sub 140 mmHg maxima.
În urma acestui studiu s-a elaborat un ghid în anul 2017 care consideră că ținta terapeutică pentru toate categoriile de hipertensivi, mai puțin vârstnici, trebuie să fie sub 130 cu 80 mmHg, peste care se poate considera că există o formă incipientă de hipertensiune arterială. Acest ghid intră în contradicție cu alte ghiduri nord americane încă valabile, făcute de societăți medicale de prestigiu (de exemplu de medicină internă, de medicină de familie, de gerontologie și chiar de Societatea Americană de Hipertensiune Arterială,) care, în ghidul lor combinat consideră mai departe că limita sub care trebuie scăzută tensiunea arterială este doar de 140 mmHg maxima.
După părerea mea, hipertensiunea arterială trebuie să fie privită diferențiat. Una este cea a adultului tânăr și de vârstă medie, la care ținta terapeutică trebuie să fie mai mica, chiar dacă ea oficial este doar 140 cu 90 mmHg. Alta trebuie să fie hipertesiunea arterială a omului în vârstă, peste 70 de ani, la care ținta trebuie sa fie 140 cu 90 mmHg sau chiar numai sub 150 cu 90 mmHg, cum precizează unele ghiduri.
Dar eu cred că aceasta poate fi tranșată prin bunul simț al medicului care îngrijește fiecare pacient în parte. Anume, mesajul este că trebuie să scădem cât mai mult tensiunea la omul tânăr, care suportă acest lucru și să fim mai circumspecți la omul în vârstă, mai fragil.
